Acum cateva zile am participat la o sedinta
de judecata, fiind citat de catre Judecatoria Iasi, in calitate de reprezentant
al partii vatamate – SCMD, Filiala Iasi – al carei sediu a fost spart si de
unde au fost sustrase aproape toate bunurile de valoare. Initial eram hotarat
sa nu dau curs citatiei, fiind satul pana peste cap de procesele pe care le-am
avut in ultimii cinci ani, dar la recomandarea Departamentului Juridic al SCMD,
si ca sa nu fiu adus cu mandat, m - am prezentat la instanta. Dupa ore lungi de
asteptare a fost strigat si dosarul in cauza. Infractorul, un tinerel bun de
munca, a fost adus in sala de catre mascati, el aflandu-se in arest preventiv.
Era judecat pentru nu mai putin de sase fapte de furt calificat cu un
prejudiciu total de peste 20.000 lei. A sustras si bunuri voluminoase ce nu
puteau fi ridicate si duse fara cel putin un complice. Am inteles ca pe timpul
urmaririi penale individul a negat cu tarie faptele in ciuda probelor evidente,
inclusiv amprente. In fata judecatorului si a procurorului, asistat de catre
aparatorul din oficiu, infractorul a recunoscut totul pentru a beneficia de
legea penala avantajoasa, care sa-i scurteze anii de condamnare. Mai mult, a
acceptat sa presteze munca in folosul comunitatii si - ca o culme a ironiei - a
rugat instanta sa-i inlocuiasca arestul preventiv cu arestul la domiciliu,
avand acasa trei copii minori.
Fata de cele relatate mai sus am tras
concluzia ca pedeapsa va fi data cu suspendare, iar prejudiciile produse
partilor, pe care totusi infractorul si le-a asumat, vor fi recuperate in mod
sigur la „sf. asteapta”!
In aceasta situatie, ma intreb cu indignare
: Ce rost mai are actul de justitie in tara aceasta?! De ce statul trebuie sa
cheltuie atata pentru intregul aparat pus in functiune (politie, procuratura,
judecatorie, penitenciar) in asemenea cazuri,
cand rezultatul tuturor eforturilor este egal cu ZERO?!
Col. Marcel A.
Iasi, 23.03.2017
