- Scaunul Kézdi (Kézdiszék), reşedinţa la Târgu Secuiesc (Kézdivásárhely);
- Scaunul Orbai (Orbaiszék), reşedinţa la Covasna (Kovâszna);
- Scaunul Sepsi (Sepsiszék), reşedinţa la Sfântu Gheorghe (Sepsiszentgyörgy);
- Scaunul Ciuc (Csíkszék), reşedinţa la Miercurea-Ciuc (Csíkszereda);
- Scaunul Odorhei (Udvarhelyszék), reşedinţa la Odorheiu Secuiesc (Szókeíyudvartíely);
- Scaunul Gheorgheni (Gyergyószék), reşedinţa la Gheorgheni (Gyergyószentmiklós);
- Scaunul Mureş (Marosszék), reşedinţa la Târgu Mureş (Marosvásárhely);
- Scaunul Micoloşoara-Brăduţ (Miklósvár-Bardoc) (Miklósvár-Bardocszék), reşedinţa la Вaraolt (Bárót).
joi, 26 ianuarie 2017
VA DEVENI MAGHIARA a 2 a LIMBA OFICIALA A STATULUI ROMAN ? Acesta sa fie preţul susţinerii alianţei PSD + ALDE de către UDMR? Mai bine fara!
Astăzi 26.01.2017
în M.Of nr 66 a fost publicat, ca
iniţiativă legislativă a cetăţenilor, proiectul de statut de autonomie al
ţinutului secuiesc .
Opt scaune aflate
pe teritoriul a trei județe din România – Covasna, Harghita și Mureș, ar urma
să reprezinte noile unități teritoriale administrative .
În total, în
teritoriile amintite, ar locui un număr de 798,426 de persoane dintre care,
potrivit proiectului, 70,88% sunt maghiari
In conceptia lor „autonomia
Ţinutului Secuiesc (Székelyföld —Terra Siculorum) nu lezează nici integritatea
teritorială a României, nici suveranitatea naţională”.
Legile emise de
guvernul si parlamentul Romaniei vor fi acceptate in Secuime doar daca acestia vor
!
Asa zisa
autonomie va include comune romanesti in care maghiarii sunt sub 1 % !
Acesta este
preţul susţinerii alianţei PSD + ALDE de către UDMR?
Mai bine fara!
Poate fi
acceptată această formă de autonomie în interiorul statului Român ?
Scopurile
politice urmărite —
exprimarea „identităţii sale istorice”, protecţia „identităţii naţionale
maghiare”, stabilirea unei „ordini administrative” separate, pe baza
„condiţiilor geografice, economice, sociale şi culturale” specifice, în scopul
realizării „dezideratului istoric al populaţiei acestuia privind asigurarea
autonomiei” şi al ocrotirii „realizării intereselor teritoriale”, ca şi
revendicarea, pentru „colectivitatea majoritară autohtonă a ţinutului istoric”
a dreptului de a dispune de „unele prerogative de ordin statal” în scopul
„preluării sub propria ei responsabilitate” a unei „părţi importante a
problemelor de interes public” (art. 1), precum şi dobândirea „personalităţii
juridice a unei regiuni autohtone în cadrul României” (art. 2) — vizează,
practic, crearea unei entităţi statale distincte, paralelă cu statul naţional
unitar român.
Col.r.Dan M.