Raspunsul unui
anume cdr.(ret) C.Alexandru (“reprezentantul”? ANCMRR) la scrisoarea colegului
nostru,col.r.Marcel Acatrinei.
Stimate domnule col.(r)Acatrinei,
Am citit materialul postat de dvs.
şi sunt parţial de acord cu punctul dvs. de vedere. Este corect, sindicatul,
deşi ilegal, a acţionat după norme sindicale. Numai că el nu avea un angajator
cu care să se lupte, aşa cum spune legea, ci se lupta cu statul, ceea ce este
altceva. ANCMRR nu a intervenit sub nici o formă în activitatea SCMD. Numai că
modul de a acţionea al acesteia era diferit. Respectiv, rezolvarea problemelor
pe cale juridică, acolo unde se putea şi prin discuţii cu factori de influenţă,
care să poată ajuta în rezolvarea problemelor noastre, generate de un regim
care a tratat incorect militarii. Faptul că nu am rămas cu pensiile din
ianuarie 2010 se datorează, în cea mai mare măsură, poziţiei categorice a unui
om pe care SCMD nu l-a înţeles. Este vorba de fostul ministru al apărării, dl.Gabriel
Oprea, care a obligat guvernul Boc să aprobe OUG 1/2011, prin derogare de la
legea comună a pensiilor (263/2010). Aplicarea la militari a acestei legi,
începând cu cei care au ieşit la pensie după 2011, a arătat existenţa altor
disfuncţii, care au trebuit rezolvate ulterior. ANCMRR a menţinut bunele
relaţii cu dl. Gabriel Oprea şi după ce a devenit viceprim-ministru, calitate
în care a contribuit esenţial la redactarea şi aprobarea legii 241/2013. Această
situaţie a fost, până la urmă, recunoscută şi de SCMD, primvice-preşedintele
acestuia având acum o funcţie importantă în conducerea UNPR. Nu cred că îşi
poate asuma cineva toate meritele pentru evoluţia rezolvării problemelor
pensionarilor militari, indiferent de apartenenţa şi de situaţia lor.
Până la Consiliul Naţional al
Reprezentanţilor SCMD de la sfărşitul lui noiembrie-începutul lui decembrie
2013, ANCMRR nu a avut nici o intervenţie în ce priveşte activitatea SCMD şi a
conducerii sale. Numai că, prin cele afirmate la manifestarea de la Alba Iulia,
la sfârşitul lui noiembrie 2013, a depăşit orice limită a incorectitudinii şi
bunului simţ faţă de ANCMRR. Ca urmare, ANCMRR a avertizat atunci că va acţiona
în instanţă în ce priveşte modul cum a fost înfiinţat SCMD, prin eludarea
menţiunii că era un sindicat în care toţi membrii fondatori şi membrii erau
pensionari militari. Prin această metodă de a prezenta instanţei documente
inexacte a fost viciată hotărârea acesteia privind aprobarea calitatea de
persoană juridică pentru SCMD, contrar prevederilor legii sindicatelor
(54/2003) şi ale Deciziei cu nr. 469/2003,a Curţii Constituţionale (definitivă
şi general obligatorie ),care nu permit constituirea în sindicate a
pensionarilor.Cu toate acestea, conducerea SCMD a continuat atacurile şi
jignirile la aresa ANCMRR, sperând că în felul acesta vor putea să discrediteze
o astfel de structură, eventula, pentru a-i lua locul.Cel puţin aceasta era
intenţia manifestată a preşedintelui, prezentată în diverse ocazii.
Menţionez că ANCMRR nu a contestat şi nu a discutat în vreun fel
manifestările ostile ale conducerii SCMD şi nici măsurile la care i-a îndrumat
pe membrii săi, care au cheltuit sume importante cu acţiuni în instanţe, pentru
cauze care nu aveau nici o şansă, având în vedere deciziile Curţii
Constituţionale şi prevederile legilor în vigoare. Plus cotizaţiile destul de
mari, plătite fără a beneficia cine ştie ce ca urmare a acestora.
ANCMRR nu a obiectat şi nu obiectează la faptul că membri ai săi
sunt şi membri ai SCMD, dar nu a admis şi nu admite, prin statutul său, ca
membri ai organelor de conducere să fie membri ai unor partide sau ai altor
structuri asociative.
Acestea sunt adevăruri evidente, care ar face necesar un
comportament corect şi din partea conducerii SCMD,care îşi asumă toate
rezultatele unei lupte, practic, comune. Păcat.
Cu stimă,
Cdr.(ret) C. Alexandru
