CONCLUZII ALE ADUNĂRII GENERALE A PENSIONARILOR MILITARI

Astăzi 7 septembrie 2010, a avut loc la Cercul Militar Iaşi, Adunarea Generală a pensionarilor militari disponibilizaţi, în rezervă şi retragere din toate structurile sistemului naţional de apărare din judeţul Iaşi, afiliaţi sau neafiliaţi unor organizaţii ale pensionarilor militari, în vederea informării privind consecinţele aplicării Legii nr. 119/2010 şi a Hotărârilor de Guvern aferente, precum şi discutarea şi stabilirea unor măsuri de contracarare a efectelor aplicării acestei legi.
Discuţiile au fost la obiect, cu soluţii concrete de acţiune în perioada următoare şi ceea ce este mai important, în marea majoritate, participanţii la activitate au concluzionat că o acţiune concertată alături de SCMDRR are cele mai mari şanse de reuşită.
Vă prezentăm mai jos informarea juristului Filialei Iaşi a SCMDRR, domnul col. (r) conf. univ. dr. Ioan Ciochină-Barbu (M.I.), vicepreşedinte al Filialei Iaşi.

INFORMARE
referitoare la legislaţia privind recalcularea
pensiilor militare


Doamnelor şi domnilor colegi,
„Potrivit datelor oferite de Registrul Comerţului afacerile locale s-au diminuat anul trecut faţă de 2008 cu 12%. Cifra de afaceri totală a fost cu două miliarde de lei mai mică, adică 14,7 miliarde de lei. Cu banii care s-au evaporat din economia locală se puteau plăti 222.000 pensii medii, ceea ce corespunde cu numărul pensionarilor din tot judeţul Iaşi” (s.n.) (Ziarul de Iaşi – Luni, 30 august 2010).
V-am prezentat acest citat pentru a demonstra, dacă mai era nevoie, că actualul Guvern, pentru a ieşi din criza economică şi financiară în care se zbate România de mai bine de doi ani, trebuia să înceapă cu crearea de noi locuri de muncă în sectorul bugetar sau cu stimularea sectorului privat în acest sens, astfel încât numărul contribuabililor atât la bugetul asigurărilor cât şi la bugetul de stat să crească şi să nu se ajungă la luarea celor mai dure măsuri împotriva populaţiei, reducerea salariilor, a pensiilor sau recalcularea pensiilor „nesimţite”.
Preşedintele României trebuia să-şi facă „mea culpa” la postul T.V. România, pentru că nu a reuşit el şi Guvernul său să creeze locuri de muncă pentru cei 2 milioane de români care lucrează în străinătate, nu să le mulţumească cinic pentru că nu sunt în ţară pentru a îngroşa numărul şomerilor.
Recalcularea pensiilor militare este reglementată prin Legea nr.119/2010 (publicată în Monitorul Oficial nr.441/20.06.2010) potrivit căreia „următoarele pensii, stabilite în baza legislaţiei anterioare, devin pensii în sensul Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale…” printre care şi pensiile militare de stat.
Această lege, ca şi Legea nr.118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar (publicată în Monitorul Oficial nr.441/30.06.2010), prin care se dispune diminuarea cu 25% a salariilor bugetarilor şi cu 15% a indemnizaţiilor de şomaj, a ajutoarelor sociale etc. precum şi a pensiilor, au fost atacate la Curtea Constituţională a României pentru neconstituţionalitatea măsurilor luate.
Referitor la reducerea pensiilor cu 15% Curtea Constituţională prin Decizia nr.872/25.06.2010 a constatat că o asemenea măsură este neconstituţională, obligând legiuitorul să elimine o asemenea prevedere.
Din conţinutul considerentelor Deciziei nr.874/2010 rezultă: „Cuantumul pensiei stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acestuia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar”.
„Aceasta nu înseamnă că legea nu poate în viitor să reaşeze sistemul de calcul al pensiilor (s.n.), bazându-se, însă, tot pe principiul contributivităţii, pentru că în caz contrar, s-ar ajunge la negarea evoluţiei în reglementarea juridică a acestui domeniu. De aceea, dacă, prin reaşezarea sistemului de calcul al pensiei (s.n.) în sensul arătat mai sus, rezultă un cuantum mai mic al acestuia, statul este obligat să adopte reglementări similare art.180 alin.7 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, şi anume să menţină în plată cuantumul pensiei stabilit potrivit reglementărilor anterioare în vigoare dacă acesta este mai avantajos. Aceasta este o măsură de protecţie a persoanelor care beneficiază de pensie în sensul art.47 alin.2 din Constituţie, constituind de asemenea o speranţă legitimă a asiguratului întemeiată pe prevederile legale în vigoare la obţinerea şi încasarea unui anumit cuantum al pensiei”.
(Art.47 alin.2 din Constituţie prevede că „Cetăţenii au drept la pensie…şi alte forme de asigurări sociale prevăzute de lege”).
În continuare, prin aceeaşi Decizie a Curţii Constituţionale nr.874/2010 se arată că „Totodată, Curtea constată că dificultăţile bugetului asigurărilor sociale de stat nu pot fi opuse dreptului la pensie, în sensul diminuării, chiar şi temporare a cuantumului pensiei, dreptul constituţional la pensie neputând fi afectat de proasta gestionare a bugetului respectiv”. Mutatis mutandis acest raţionament poate fi facut şi cu privire la proasta gestionare a bugetului de stat, situaţie în care se află în prezent ţara naoastră.
Se impun câteva precizări:
- În Legea nr.118/2010 – în forma iniţială (cea atacată la Curtea Constituţională) la art. IX - X se prevedea că „începând cu drepturile lunii iunie, cuantumul brut al pensiilor cuvenite aflate în plată se diminuează cu 15%”. Rezultă că legiuitorul a avut în vedere toate categoriile de „pensii cuvenite aflate în plată” şi deci dispoziţiile Curţii Constituţionale sunt aplicabile tuturor categoriilor de pensii, inclusiv pe cele militare, dovadă fiind faptul că această măsură, a nereducerii pensiilor cu 15% a fost luată şi în privinţa pensiilor militare.
- Potrivit art.1 din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor (publicată în Monitorul Oficial nr.441/2010) se dispune că pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite în baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii, iar la lit. „a” sunt prevăzute pensiile militare. Într-o interpretare logico- juridică coerentă a aceastei dispoziţii legale concluzia care se desprinde este aceea că regimul juridic al pensiilor militare va fi cel stabilit prin Legea nr. 19/2000, prevederile acesteia fiindu-i aplicabile în totalitate.
Aşadar, la recalcularea pensiilor militare ar trebui să fie avute în vedere prevederile art.180 alin.7 din Legea nr.19/2000, invocat şi de Decizia Curţii Constituţionale, în sensul că „În situaţia în care cuantumul pensiilor, stabilit…este mai mic decât cel stabilit în baza legislaţiei anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos”.
O asemenea dispoziţie se menţine şi în Proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii (art.172). Rămâne de văzut dacă va rămâne în această formă.
Prin Decizia nr.873/25.06.2010 – referitoare la neconstituţionalitatea dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor (Legea nr.119/2010), Curtea Constituţională apreciază că această Lege este constituţională şi deci pensiile speciale pot fi recalculate, mai puţin cele ale judecătorilor, procurorilor etc.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie invocă o serie de cauze de neconstituţionalitate fundamentate juridic, cum ar fi:
- faptul că prin adoptarea Legii nr.119/2010 s-ar încălca prevederile art.15 alin.2 din Constituţie – în sensul că prin acest act normativ s-ar încălca principiul constituţional al neretroactivităţii legii.
În respingerea acestui argument, Curtea reţine că de principiu, „pensia de serviciu a unei categorii profesionale, reglementată printr-o lege specială, are două componente, şi anume pensia contributivă (s.n.) şi un supliment din partea statului. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depăşeşte acest cuantum se suportă din bugetul de stat. Acordarea acestui supliment ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie astfel cum este reglementat în art.47 alin.2 din Constituţie”.
Precizări:
Din conţinutul art.4 al. Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat (Monitorul Oficial nr.183/2001) rezultă că „În sistemul pensiilor militare de stat…se acordă următoarele prestaţii:
a) pensii militare de stat;
b) alte drepturi de asigurări sociale…”.
În art.2 din acelaşi act normativ se arată că „Sistemul pensiilor militare de stat şi asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale acoperă riscurile activităţii militare, precum şi pierderile de venituri datorate invalidităţii, bătrâneţii şi decesului”.
În art.5 alin.2 din Legea nr.164/2001 se precizează că „Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat…se asigură de la bugetul de stat prin bugetele instituţiilor prevăzute la alin.1”.
După cum se poate vedea – din Legea nr.164/2001 – nu rezultă că pensia militară ar avea două componente aşa cum susţine în considerentele Deciziei Curţii Constituţionale.
În continuare în Decizia criticată se dispune că „Pensiile speciale, nefiind un privilegiu, ci fiind instituite de către legiuitor în considerarea unui anumit statut special al categoriei profesionale respective, pot fi diminuate doar dacă există o raţiune suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestaţiilor sociale ale statului sub forma pensiei. Ori, în cazul de faţă, o atare raţiune este, aşa după cum rezultă din Expunerea de motive a legii criticate, atât grava situaţie de criză economică şi financiară cu care se confruntă statul (bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale de stat) cât şi necesitatea refacerii sistemului de pensii prin eliminarea inechităţilor din acest sistem”.
Precizări:
- Judecătorii Curţii Constituţionale nu au pomenit nici un pic despre dispoziţia cuprinsă în art.47 alin.1 din Constituţie, potrivit cu care „Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent”.
- De asemenea, acest considerent din Decizia nr.873/2010 a Curţii Constituţionale se contrazice cu considerente cuprinse în Decizia nr.874/2010 care prevede: „Totodată Curtea constată că dificultăţile bugetului asigurărilor sociale de stat nu pot opuse dreptului la pensie în sensul diminuării, chiar şi temporare a cuantumului pensiei, dreptul constituţional la pensie neputând fi afectat de proasta gestionare a bugetului respectiv de către stat”.

***

La argumentele de mai sus în favoarea susţinerii neconstituţionalităţii Legii nr.119/2010 aducem şi opinia separată exprimată de un judecător al Curţii Constituţionale în Decizia nr.871/2010 conform căreia „Socotim că nu numai prevederile art.1 lit. „c” din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt neconstituţionale, ci întreaga lege, întrucât încalcă dispoziţii şi principii prevăzute de Constituţia României.
Astfel, potrivit prevederilor art. 1-5 şi art. 12 din lege se încalcă dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, care consacră principiul neretroactivităţii legii.
Potrivit art. 15 alin. (2) din Constituţie „legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale noi favorabile”.
Aşadar, o lege se aplică…situaţiilor născute numai după adoptarea ei, exercitându-şi acţiunea asupra faptelor care se vor produce ulterior intrării sale în vigoare, nu şi situaţiilor anterioare, trecute (facto praeterita), cu toate efectele care s-au produs şi se produc în timp, datorită situaţiei create la acel moment. Or, aplicarea în timp a unei legi este guvernată de principiul neretroactivităţii legii noi. Pensiile speciale au fost stabilite, aşadar, în baza legilor adoptate în domeniul pensiilor, pe anumite categorii socio-profesionale, şi sunt derogatorii de la dreptul comun. Aceste legi se aplică situaţiilor juridice constituite, modificate şi stinse în temeiul reglementărilor lor, în baza cărora s-au creat efecte juridice definitive, revenind statului obligaţia de a executa în timp (obligaţii succesive) plata pensiilor. Aşadar, obligativitatea recalculării tuturor pensiilor speciale acordate sub incidenţa prevederilor legale anterioare prin intrarea în vigoare a Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor este neconstituţională.
Pensiile speciale care se află în plată constituie drepturi câştigate ce nu pot fi recalculate în baza unei legi noi, neputând fi nici modificate, întrucât legea s-ar aplica retroactiv.
Pensiile militare de stat, pensiile de stat ale poliţiştilor (urmează toate celelalte categorii de pensii speciale) aflate în plată sunt stabilite sub imperiul legislaţiei anterioare.
Aşadar, prin această lege are loc modificarea regimului juridic al pensiilor speciale stabilite în baza legilor anterioare, ajungându-se să se încalce chiar substanţa dreptului la pensie.
În acest sens, prin Decizia nr. 375/2005 a Curţii Constituţionale s-a stabilit că „noile reglementări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv în privinţa cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data intrării în vigoare a acestora”.
În acelaşi sens s-a pronunţat Curtea Constituţională şi prin Decizia nr. 57/2006 care prevede că „condiţiile de exercitare a dreptului la pensie şi la alte forme de asistenţă socială se stabilesc prin lege şi, prin urmare, este dreptul exclusiv al legiuitorului de a modifica sau completa legislaţia în materie şi de a stabili data de la care operează recalcularea, însă orice prevedere nouă poate fi aplicată numai de la data intrării sale în vigoare, pentru a respecta principiul neretroactivităţii legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie”.
De asemenea, prin Decizia nr. 120/2007, Curtea a reţinut că „operaţiunea de recalculare priveşte în mod inevitabil trecutul, pentru că stagiul de cotizare a fost realizat în trecut, dar se efectuează doar după data intrării în vigoare a ordonanţei şi are efecte numai pentru viitor, pensia recalculată intrând în plată numai de la data emiterii deciziei. În cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce atingere drepturilor legal câştigate anterior”.
În concluzie, şi numai sub acest aspect, având în vedere că actualele pensii speciale au fost legal stabilite şi calculate în baza unor legi în vigoare la data respectivă, recalcularea lor duce la încălcarea principiului neretroactivităţii legii - regulă imperativă, prevăzut de art. 15 alin. 2 din Constituţia României.

***

În aplicarea Legii nr.119/2010 – a fost emisă Hotărârea Guvernului nr.735/2010 (Monitorul Oficial nr.527/28.10.2010).
Potrivit acestui act normativ, pensiile militare de stat, pensiile de stat ale poliţiştilor etc., cuvenite sau aflate în plată, se recalculează potrivit Legii nr.19/2000… într-o perioadă de 5 luni de la data intrării în vigoare.
Documentele doveditoare necesare stabilirii punctajelor medii anuale în vederea recalculării sunt prevăzute în anexele 1.a, 1.b şi 2.
Pentru perioadele în care beneficiarii şi-au desfăşurat activitatea în Ministerul Apărării Naţionale, documentele doveditoare se solicită de către aceştia prin centrele militare judeţene (zonale) de sector sau prin unităţile militare din care au făcut parte iar beneficiarii care şi-au desfăşurat activitatea în celelalte instituţii din sistemul naţional de apărare, ordine publică, siguranţă naţională… documentele doveditoare se solicită de aceştia de la ultima unitate din care au făcut parte sau de la structura de resurse umane a inspectoratelor generale/similare, în situaţia în care aceste unităţi au fost desfiinţate.
Documentele doveditoare obţinute se depun de către beneficiari la structurile de pensii din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul Român de Informaţii – de la care primesc drepturile de pensii.
Recalcularea se efectuează în ordinea înregistrării documentelor doveditoare la structurile de pensii iar în lipsa acestora, începând cu cele mai vechi dosare aflate în plată.
La determinarea cuantumului pensiei recalculate se foloseşte valoarea punctului de pensie valabil la data încheierii procesului de recalculare.
Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru pensiile militare de stat, pensiile de stat ale poliţiştilor va fi de 20 de ani atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi.
Determinarea punctajului mediu anual se face pe baza datelor din dosarele de pensie existente în păstrare la structurile de pensii ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii.
În situaţia în care în dosarele de pensionare sunt incluse perioade care constituie vechime în serviciu, fără date referitoare la venitul realizat lunar, determinarea punctajului mediu anual se efectuează pe baza documentelor doveditoare solicitate de beneficiari.
Pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare şi pentru care nu au putut fi dovedite veniturile realizate lunar sau documentele doveditoare nu au fost depuse în termenul de recalculare prevăzut de lege la determinarea punctajului mediu anual, se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective.
Pensia de serviciu recalculată potrivit Legii nr.119/2010, poate fi modificată la cererea beneficiarului în baza actelor doveditoare prevăzute de acesta…din care rezultă date şi elemente, altele decât cele utilizate la recalculare referitoare la drepturi cu caracter salarial, perioade suplimentare de vechime în muncă sau la vechimea în serviciu.
Drepturile de pensii recalculate în condiţiile de mai sus (aliniatul nr. (1) al art.10 H.G. nr.733/2010) se acordă:
a. de la data de întâi a lunii următoare expirării procesului de recalculare, dacă cererea împreună cu documentele doveditoare a fost depusă în termenul general de prescripţie (?).
b. din prima zi a lunii următoare celei în care cererea împreună cu documentele doveditoare a fost depusă după termenul de mai sus.
În vederea aplicării Hotărârii Guvernului nr, 735/2010 Ministerele Apărării Naţionale şi Minsterul Administraţiei şi Internelor au emis fiecare instrucţiuni de aplicare.
Potrivit art.1 alin.2 din Instrucţiunile M.A.I. nr.191/2010 (Monitorul Oficial nr.608/27 august 2010) pensiile se recalculează în baza adeverinţelor necesare stabilirii punctajelor medii anuale înaintate de beneficiarii pensiilor, împreună cu o solicitare scrisă la casa de Pensii a Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Solicitarea scrisă va fi formulată conform modelului prevăzut în anexa 1.a sau 1.b la H.G. nr.735/2010.
În cazul în care beneficiarii nu înaintează adeverinţele – însoţite de solicitări scrise, recalcularea se efectuează din oficiu procedându-se astfel:
a. pentru perioada în care persoanele nu au avut vechime în serviciu se utilizează documentele existente în dosarul de pensie sau în lipsa acestora, salariul minim brut/net pe economie din perioada respectivă;
b. pentru persoanele care au avut vechime în serviciu se utilizează salariul mediu brut/net pe economie din perioada respectivă.
În art.3 se precizează conţinutul noţiunii de venituri lunare individuale realizate, prin care se înţelege suma brută/netă reprezentând salariul brut, respectiv solda brută/netă care cuprinde:
a. retribuţia tarifară lunară/salariul de bază de încadrare lunar, inclusiv indexări, compensaţii, indemnizaţii de conducere, salarii de merit şi alte drepturi similare prevăzute de legislaţia în vigoare la acea dată;
b. sporurile şi indemnizaţiile acordate în sume fixe sau sub formă de procent din retribuţia tarifară lunară…potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată;
c. primele/premiile din cursul anului şi cele anuale, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată;
d. sumele reprezentând compensarea concediului de odihnă neefectuat, potrivit legii;
e. …
f. orice alte elemente salariale similare celor prevăzute la lit. a - d, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată.
Veniturile individuale realizate se înscriu în adeverinţe astfel:
a. venituri individuale brute până la data de 01.07.1977;
b. venituri individuale nete de la data de 01.07.1977 până la 01.01.1991;
c. venituri individuale brute de la data de 01.01.1991.
Potrivit art.4 din Instrucţiuni nu intră în veniturile lunare individuale:
- diurnele de deplasare, delegare etc.;
- contravaloarea financiară a normelor de hrană;
- plăţile compensatorii;
- drepturile de echipament;
- plata chiriilor etc.
Art.5 din Instrucţiuni precizează că pentru eliberarea adeverinţelor necesare stabilirii punctajelor medii anuale, beneficiarii vor formula o cerere scrisă care cuprinde datele de identificare şi datele de contact ale acestora, inclusiv adresa de domiciliu, la care vor fi transmise adeverinţele.
Cererea se înaintează la:
- structura de resurse umane din cadrul unităţii la care pensionarul a fost trecut în rezervă sau direct în retragere sau dacă structura a fost desfiinţată, la structura de resurse umane a inspectoratelor generale similare;
- împreună cu decizia de pensie recalculată Casa de Pensii a Ministerului Administraţiei şi Internelor va înainta şi buletinul de calcul al pensiei recalculate.
Potrivit Ordinului M.Ap.N nr.101/2010 – (Monitorul Oficial nr.606/26.08.2010) recalcularea pensiilor militare de stat se efectuează de către Direcţia Financiar-Contabilă prin structura de specialitate.
Pentru obţinerea documentelor doveditoare beneficiarii se adresează Centrului Militar Zonal pe a cărui rază domiciliază sau unde au fost luaţi în evidenţă la data trecerii în rezervă, completând cererea prevăzută în Anexa 1.
În măsura în care beneficiarii sunt de acord cu datele înscrise în adeverinţe, aceştia vor completa cererea prevăzută la anexa 1.a sau 1.b din Hotărârea Guvernului nr.735/2010.
Cererea împreună cu adeverinţele cuprinzând veniturile lunare individuale realizate de beneficiari, în original, vor fi înaintate Direcţiei Financiar-Contabile – Serviciul pensii militare zonele judeţene.
În situaţia în care beneficiarii nu sunt de acord cu datele din adeverinţe, aceştia pot depune o nouă cerere pentru reanalizarea datelor asupra cărora au obiecţiuni.
Prin noţiunea de „venituri realizate lunar” se înţelege suma brută/netă reprezentând salariul brut, respectiv solda brută/netă care cuprinde:
- urmează aceleaşi componente ca în Ordinul M.A.I. nr.191/2010, dar în plus se mai adaugă:
h. contribuţiile individuale obligatorii potrivit legii sau contribuţiile individuale pentru pensia suplimentară şi contribuţiile individuale la bugetul de stat;
i. deducerile lunare individuale, potrivit legii;
g. impozitul calculat şi reţinut, potrivit legii, precizări ce în Ordinul M.A.I. nr. 191/2010 nu sunt prevăzute dar care vor putea fi folosite şi de pensionarii MAI ca argumente în susţinerea unei eventuale cereri de chemare în judecată.

***

Acestea sunt câteva date informative privitoare la legislaţia recalculării pensiilor militare, ale poliţiştilor etc. cu precizările cuprinse în actele normative citate.
După cum s-a putut observa, prin Legea nr.119/2010 cât şi prin Hotărârea Guvernului nr.735/2010 şi a Instrucţiunilor de aplicare nr.191/2010 ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi nr.101/2010 ale Ministerului Apărării Naţionale se aduc grave atingeri demnităţii cadrelor militare, sunt încălcate principii constituţionale, principii generale de drept, prevederi cuprinse atât în legislaţia internă cât şi în cea internaţională, practica CEDO, se încalcă drepturile consacrate în toate documentele internaţionale privind drepturile omului începând cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Pactul Internaţional privind drepturile civile ale omului.
Se dau interpretări favorabile acestor acte normative de către jurişti aserviţi politic.
Toate acestea şi alte motive au determinat conducerea Sindicatelor Cadrelor Militare Disponibilizate să ia următoarele măsuri:
- Prin dosarul nr.2756/2/2010 S.C.M.D. a atacat la Tribunalul Municipiului Bucureşti – Legea sistemului unitar de pensii, în faza de proiect – Termen – 26.10.2010;
- S-a întocmit plângere prealabilă împotriva Hotărârii Guvernului nr.735/2010 de aplicare a Legii nr.119/2010 (Dosar nr.7130/2010 la Curtea de Apel Bucureşti);
- S-a întocmit sesizarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (nr.6163/2010).
La nivel individual fiecare dintre noi va putea ataca decizia de pensionare fie şi numai pentru motivul că pensia recalculată va fi mai mică decât cea aflată în plată.
Desigur avocaţii vor găsi şi alte motive.
Drumul pentru câştigarea drepturilor astfel furate va fi lung şi greu, dar făcând front comun şi fiind uniţi toţi „beneficiarii” acestor fărădelegi, vom izbândi.
După cum poate aţi luat deja la cunoştinţă, Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere a introdus (în sfârşit) două acţiuni la Curtea de Apel Bucureşti prin care solicită suspendarea aplicării prevederilor Legii nr.119/2010, pct. a) şi a H.G. nr.735/2010 şi respectiv anularea acestor două acte normative.În una din aceste acţiuni se invocă se invocă neconstituţionalitatea art. 1 lit a din Legea 119/2010 prin care pensiile militare sunt incluse în sistemul public de pensii
Aceste demersuri ale Sindicatului C.M.D.R. alături de cele ale A.N.C.M.R.R. sunt convins că vor avea efectul scontat.


ÎNTOCMIT,
Col. (r) dr. Ioan Ciochină-Barbu