(Asa-i ca nu se poate schimba nimic la cuantumurile pensiilor aflate in plata ?)
Avocatul Poporului
a constatat că actul normativ
sus-menționat nu prezintă elemente de neconstituționalitate. Problemele
semnalate de către petenți reliefează mai degrabă aspecte de modificare a
legislației privind sistemul de pensii, care nu sunt de competența Avocatului
Poporului și nici a Curții Constituționale a României, ci a legiuitorului. ......
Referitor la
criticile de încălcare a art. 115 alin. (4) din Constituție prin nemotivarea
urgenței adoptării O.U.G. nr. 57/2015, observăm că normele legale în speță
urmau să intre în vigoare în data de 1 ianuarie 2016, iar Ordonanța de urgență
a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 11 decembrie 2015. Apreciem că
elementele menționate vizează interesul public și constituiau situații de urgență
și extraordinare a căror reglementare nu putea fi amânată.
Cu privire la
critica de încălcare a art. 115 alin.(6) din Constituție, prin raportare la
dreptul fundamental la pensie, precizăm că, într-adevăr, Constituția României
prevede la art. 47 alin. (2), dreptul la pensie ca drept fundamental. Cât
privește condițiile și criteriile de acordare a pensiei, modul de calcul și
cuantumul valoric este stabilit de legiuitor, care are totodată libertatea să
le modifice. Este adevărat că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a
sancționat reașezarea sistemului de calcul a pensiei stabilite potrivit
principiului contributivității, în sensul diminuării pensiei aflate în plată —
considerată drept câștigat, respectiv speranță legitimă. Însă, în speța de față,
în primul rând diminuarea cuantumului pensiei de serviciu s-a realizat înainte
de intrarea în vigoare a legii, astfel încât intervenția legiuitorului delegat
nu a afectat drepturi câștigate, pensiile în baza Legii nr. 223/2015 nefiind în
plată la data modificării. În al doilea rând, pensia militară de stat nu este o
pensie bazată pe contributivitate, ci una derogatorie de la principiul
contributivității, care stă la baza pensiilor publice stabilite conform Legii
nr. 263/2010, exclusiv în raport de contribuțiile de asigurări sociale plătite
pe toată durata activității în muncă, nu numai în ultimii 5 ani de activitate.
Spre deosebire de pensiile publice, pensiile militare de stat nu se plătesc din
bugetul asigurărilor sociale — constituit din contribuțiile individuale, ci de
la bugetul de stat (art. 5 alin. (2) din Legea nr. 233/2015). Cât privește
eliminarea sporului de 15% adăugat la media tuturor veniturilor brute realizate
în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, constatăm că acordarea acestui
spor ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se
subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al
acestuia.
În ceea ce
privește încălcarea principiului constituțional al egalității cetățenilor în
fața legii, se constată că norma criticată se aplică tuturor persoanelor aflate
în situația reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii
sau discriminări pe considerente arbitrare. Faptul că pensiile altor categorii
profesionale, reglementate de alte legi speciale, se stabilesc în funcție de o
bază de calcul și un cuantum calculate în mod diferit, nu poate fi luat în
considerare, pensionarii militari nefiind în aceeași situație juridică cu
militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul
administrației penitenciare. Jurisprudența Curții Constituționale și a
instanței de contencios european a drepturilor omului a statuat că principiul
egalității justifică dreptul la diferențiere, deoarece egalitatea nu înseamnă uniformitate,
iar situațiile diferite sub aspect obiectiv și rezonabil impun diferențe de
tratament juridic.
În forma inițială
a legii, la stabilirea pensiei militare s-ar fi folosit media tuturor
veniturilor brute, sintagmă nedefinită de lege. Or, printre sumele incluse în
venitul brut se află și sume de bani de natură nesalarială, pe care nu le
primesc toți militarii, fiind conjuncturale. Includerea acestor tipuri de
venituri nesalariale în baza de calcul a pensiei creează premisele stabilirii
unor pensii în cuantum foarte diferit pentru persoane cu aceeași carieră și
solde/salarii lunare brute egale. În această situație, persoane aflate în
situații similare ar avea pensii diferite, fără a fi fundamentate pe criterii
obiective și rezonabile, diferențele de sume fiind de natură a crea inegalități
nejustificate. Dispozițiile art. 28 alin.(1) din forma inițială a Legii nr.
223/2015 erau de natură a crea diferențe în calculul pensiei între persoane din
aceeași categorie profesională. Or, Curtea Constituțională a statuat că
situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în
esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această
deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și
rațional, soluție în concordanță și cu jurisprudența constantă a Curții
Europene a Drepturilor Omului. În cazul de față, persoane aflate în situații
similare, sunt exclusiv beneficiarii Legii nr. 223/2015, și anume militarii,
polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul
administrației penitenciare, pentru care, în condițiile în vigoare la data
prezentei, nu sunt instituite privilegii sau discriminări pe considerente
arbitrare.
Conținutul integral
al răspunsului la :
A consemnat,
Dan M.
